Tratamentul cu microbi poate fi un remediu împotriva simptomelor autismului, conform unei descoperiri surprinzătoare

Cercetătorii de la Baylor College of Medicine au relatat în jurnalul Neuron că administrarea bacteriei Lactobacillus reuteri poate duce la anumite schimbări în creier care anulează deficitul social printr-un mecanism care implică nervul vag şi sistemul de recompensă oxitocină-dopamină. Aceste descoperiri aduc noi speranţe pentru elaborarea unor terapii pentru tulburările neurologice cu ajutorul microbilor din intestine, scrie Medical Xpress.

„În 2016, am descoperit la şoareci că progeniturile mamelor cu o dietă bogată în grăsimi au deficit social şi schimbări în flora intestinală caracterizată printr-o reducere în abundenţă a bacteriei Lactobacillus reuteri. Mai important, restaurarea nivelurilor de bacterie la moştenitori au anulat deficitul social”, a precizat Mauro Costa-Mattioli, autor corespondent de la Baylor College of Medicine. „Totuşi, acest model reprezintă doar unul dintre numeroasele mecanisme adiacente ale condiţiei. Aşadar, am decis să investigăm dacă descoperirile noastre s-ar aplica şi la alte modele cu origini diferite”, a adăugat acesta.

• O nouă formulă ar putea schimba modul în care căutăm viața în Univers
• Un ingredient-cheie din lipici ar putea trata cancerul. Ce au descoperit cercetătorii din Japonia?

Cauzele autismului pot fi genetice, de mediu sau idiopatice, iar oamenii de ştiinţă au folosit modele pentru fiecare condiţie. Astfel, cercetătorii au investigat dacă bacteria aceasta poate restaura comportamentul social la alte modele care reprezintă diferite cauze de apariţia a autismului. În mod surprinzător, au descoperit că bacteria poate declanşa recuperarea comportamentelor în toate modelele pe care le-au testat, sugerând că această abordare bazată pe microbi poate îmbunătăţi abilităţile sociale.

Mai mult, savanţii au explorat mecanismul de la baza recuperării comportamentului social. „Am descoperit că Lactobacillus reuteri promovează comportamentul social prin nervul vag, care conectează bidirecţional intestinele şi creierul”, a precizat Martina Sgritta, cercetătoare în cadrul studiului.

„Am început să descifrăm mecanismul prin care flora intestinală influenţează funcţia creierului şi comportamentul. Aceasta ar fi cheia în dezvoltarea unor noi terapii mai eficiente”, a conchis Costa-Mattioli.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Un tratament revoluţionar pentru autism a fost validat de noi teste

O nouă descoperire despre autism scoate la iveală un aspect crucial cu privire la structura creierului copiilor care au această condiţie

Un studiu ajunge la un rezultat uimitor: autismul îi face pe oameni mai inteligenţi

Flora intestinală este chiar mai importantă decât se credea anterior, putând influenţa sănătatea inimii